POEZIE

MUZICITĂ

prin bălării ițescu-se vechi stele

se zbuciumă de frig trei strunele din cer

din buzunare goale înalț spre îngeri vele

și ca să aflu cine-s îmi neguțez mult fler

se-aud de peste lume clopote muzicale

iar magii le preschimbă-n minuni zaharicale

se descompun pe limbă celestele porunci

obrajii mi se umflă de-a' vorbelor vii prunci

nu pot să-ating un lucru fără să isc o notă

și muzica se-ntinde ca timpul de-nchisoare:

la cina cea de taină se dumică-o gavotă

iar răstignirea însăși e valsul la frigare!

...de-atâta muzicită am dat în gălbinare

se-nghesuie serafii cu leacuri de purgare

***

VAGABOND AL LUMII

mâinile mi se scufundă în buzunare

ca-n peştera lui Aladin

trec pe străzi: ninsoarea pufului de salcâm

pâlpâie coroane – fierbinţi şi zburatice – în jurul frunţii mele:

Rege Zdrenţăros al Marilor

Dispariţii şi Pagube

***

 VILLON ÎNAINTE DE A ADORMI CU TÂRFELE ŞI CU ÎNGERII

fercheşă domniţă - slobodă la gură

ai pornit turnirul dintr-un zvon de zgură

se bat cavalerii - fără de măsură

pentru boiu-ţi oacheş - şi sparta-ţi centură

dezmăţaţi călugări - împănaţi cu bârfe

poloboace pline cu lipici la târfe

vă vomaţi pomana de la verzii prinţi

muşcaţi craci de iepe cu-antrenaţii dinţi

să vă ierte dracul - Domnul e la mine

învaţă să cânte pe strunele line

hai târâş - jigodii - se prăvale focul:

cât credeaţi că rabdă Domnul să-mi luaţi locul?

Doamne-al meu Hristoase - în vin iarăşi sângeri

stau s-adorm - în poală îmi picură plângeri:

lacrimi prearegale - din harfe de îngeri

dar şi roua târfei - simţind sfinte-atingeri

ev de rugăciune - de sfinţi şi de ciumă

gâlgâit de sânge şi de vin cu spumă

Fecioara minunii arde pe altare

Şarpele lincheşte pocal şi-ostiare

ev bizar - fantastic - nu mă lua în seamă:

Poet - storc cuvântul până iese zeamă

hoinărind - în dansuri - din cramă în cramă

sărută-mă - târfo - să plâng fără teamă…

***

OTRAVA RAIULUI

şi-a semănat chiar Dumnezeu grădina

cu vii havuze de amărăciune

din care - însetaţi - sorb îngerii lumina

crezând că-i un nou foc de rugăciune

dar aripile li se zbat agonic

şi-şi uită firea vastă - dumnezeie:

cucuta frângerii îşi face-ncet lucrarea

şi îngerii simt miros de femeie

***

PROPUNERE

nu mai face atâta tragedie

Doamne  -  pentru mărunţişurile

mele soioase: n-am putut fi

măreţ nici în rău  -  nici în bine

în definitiv  -  bucură-te  -  ce  -  voiai un al doilea

Satan-Concurenţa?  -  eu nu vreau decât

pasăre vie să-ţi fiu  -  capul să-mi culc sub aripa

ta  -  şi s-adorm dezmierdat  -  aşa că

redu tromboanele astea  -  umflate

apelpisite isteric  -  şi tot tacâmul ăsta  -  obositor de

cabotin  -  al Judecăţii: nu-ţi şade

poza de cioclu cu ifose imperiale

fii om  -  Doamne  -  după

chipul şi asemănarea

mea

***

DEMOCRAŢIE…

democraţia lui “să iubeşti că-ţi spun eu”   -  mai bine hrăneşti

balene ucigaşe  -  ori faci bancuri printre

rechini: oricum  -  ar fi mai vesel

decât “yesmen-itul”  -  izmenit cotidian  -  “zâmbeşte liber

până nu-ţi crăp capul!”

omule falusocrat  -  socrate nu

ţi-e frate : democraţie  -  isterie de

lesbiene

***

JOACĂ DE ÎNGERI

la cină  -  Dumnezeu zahăr le-a-mpărţit

îngerilor : în zvăpăiată

joacă  -  ei alb zahărul l-au împrăştiat  -  dulce viscolire

a iernat  -  peste pomii pământului

stau în mijlocul lumii  -  ca-n

mijlocul unui tort de nuntă  -  în care

urmează lumânările să se-aprindă

mirii să intre-n colindă

somnoroşi  -  îngerii s-au dus

la culcare: să strângă  -  de pe mese

Sărbătoarea  -  nu se ştie cine va avea grija

rigoarea

fierbinte  -  afundat cu genunchii-n visul zăpezii

mă rog să nu apară

de nicăieri  -  servitorii  -  nici

zorii

e-atâta parfum cald  -  în plin frigul

minunii : alaiuri  -  crai şi crăiese de abur  -  zăbovesc

sporovăiesc  -  prin somn  şi haruri  -  la fântâna

sticlindelor daruri

***

ÎN BUZA IADULUI

sfinţii se-ngroapă în păcuri de creier

ucigaşul de nimburi e-un cântec de greier

lihnită de moarte   -  tot latră o stea

orice rază din ochi ea mi-o dă la rindea

intestinele-mi tremur ca strune de harfă

şi suflet şi vorbă ajuns-au o marfă

vin huhurezi şi strigoi în prelunci

mă cer de pomană  de la ielele-n dungi

dovleac şi harapnic mă-nvaţă iubiri

prin hrube-mpuţite miroase a miri

târăsc nemurirea la butuc   -  printre nori

înfrăţind alb cu negru  - toţi faceţi furori

ofticoasele fresce mă scuipă cu sânge

urma de inimă luna mi-o linge

a venit un episcop cu cange de rac

şi-mi  trage din burtă ce vrut-am să fac

***

ÎNCEPUTURI

râmez rinocerii prin limita vremii

dobândesc inorogului flacăra stemii

şi vin să urmeze la coada cometei

zâne sălcii   -  din eonul poşetei

iar zeii în ceruri încură-armăsarii

prin geam s-aprind scriptele din cancelarii

e iarnă şi viscol şi toate-ameninţă

că-n pământuri sădită-i o nouă Fiinţă

de-aceea vin stele la leagăn de gemeni

nu ştii pe ce-ogor mai întâi să te semeni

pân' la brâu  -  din oglinzi  -  se salt' dumnezeii

la colţuri de filă  -  se-aprind crâncen leii

***

MADRIGAL NEBUN

cu madrigale zemuri ticluite

am descântat timpane biciuite

şi din şederi de zâne la pârleazuri

am născocit cuvintele cu nazuri

livide vinuri din cerneluri rare

le-am petrecut alaiuri funerare

până la bazilìca din bordeluri

unde vă-mpărtăşeaţi cu fel de feluri

acolo-n raiuri vă-arătaţi burtica

de-am tot crezut-o noi că-i bazilìca:

v-aţi tot jucat albina şi potirul

până ieşitu-v-a pe nară mirul

tremurături de coarde afectate

le-am pus în leacurile-amestecate

şi-am dat pe gât vecia  -  o cinzeacă

pe când Sfinţia-Voastră se dezbracă

nu vreau să iau vecia drept găoazdă

să trag pe limba Slutei hat şi brazdă:

un crin voi să-mi înfig drept în buric

să scap de hazul vostru şi de frig

n-aveţi decât să vă crăpaţi la noadă

să-mi năpustiţi ispite şi iscoadă  -

eu iscălesc tot cum am apucat :

Nebunul Vesel  -  cu nimic spurcat

***

LINŞAŢI AMĂRĂCIUNEA

linşaţi amărăciunea  -  în lanţuri cu năierul

iubirii dezlânate i-a tot crescut deverul

hrăniţi cu arabescuri reptilele tăcerii

incendiu izbucni-va  -  şi iată Cavalerii

nu puneţi preţ pe vorbe  -  şi nici pe legănare

în danţul fără preget săltaţi şi stea  -  şi zare

prin iarba de pe limbă vânaţi doar inorogul

vădiţi în piaţa Lunii pe zâmbăreţ ologul

dispreţuiţi leşia distanţelor de-oceane

şi prindeţi cârdăşie cu iederi şi liane:

suiţi-vă pe scripeţi  -  voi arlechini de varuri

şi veţi visa beţia cu raze şi cu jaruri

aprinde carnavaluri  -  concediază valuri

întreabă-te-n înalturi ce sunt acele maluri

vei ridica mamuţii pe umărul tău drept  -

dar nu-ntreba de nimeni  -  nebunule-nţelept

***

CABARET DE TOAMNĂ

nu-mi mai vorbiţi de rostul serii

când îşi plâng toamnei soarta merii

când crengile imploră vidul

şi cerul îşi vârstează ridul

trec prin lumini comedianţii

paiaţe se contorsionează

şi între bezne hibernează

de-a valma  -  silfi şi elefanţii

iubita-mi verde şi solzoasă

s-a încâlcit în apa groasă

spre mine s-a târât  -  sfioasă

despică-şi limba  -  somnoroasă

trec prin lumini comedianţii

ne-a înecat valul cortinii

îşi scuipă-n gură  vechi amanţii

şi cad prin trapă arlechinii

nu-mi mai vorbiţi de rostul serii

când măştile se dedau cerii

şi se închide cabaretul

strivind în uşă tot libretul

***

VISCOL DE GÂND

când viscoleşte prin imperii

şi la fereastra mea stingheră  -

e semn că-n stelele puzderii

te odihneşti  -  de-acum  -  o eră

e-atâta de departe stolul

de lebede ce te-au răpit:

suspină  -  ne-ncetat  -  bemolul

a ce-am crezut şi-am risipit

din chipul tău croit pe ceruri

eterne-atârnă constelaţii :

trecutul a-mpietrit în geruri

şi viitorul  -  în ovaţii

orfan  -  prezentul nu-ndrăzneşte

să-şi plângă plânsul disperării :

când toată lumea te slăveşte

mă sinucid pe crucea-uitării

***

BALUL IADULUI  DESCHIS

se vând hristoşi la kilogram

scutiţi de taxa pentru Iuda  -

iar cine-i vinde -  habar n-am :

probabil  -  toată caracuda

Crăciun şi Paşte  -  lux în bani :

caiafe lăfăite-n scuar

gargarisesc sângele sfânt

şi-l scuipă-apoi pe trotuar

mafii de petri şi ioani

în travesti  -  azi sunt cochete  -

boala vânzării-a tot pe bani

se lasă-n stradă cu paiete

plantate-n paturi de familii

exotice magdale-exultă  -

Pavel vomită pe omilii

pe toţi slujbaşii şi-i insultă

smeriţi  -  călăii îşi fac cruce

când îşi înfig în noi cuţitul  -

şi orice înger parc-aduce

la căutătură  -  cu banditul

trei aruncări de zar în colţuri  -

asta-i încrederea în om:

bate-ţi în cap acele bolţuri

pe post de spini  şi metronom

bijuteriile de sex

purtate-s semne ale bolii  -

nimeni nu caută azi în Dex :

citită-i Biblia de molii

copìi  -  felii azi se consumă  -

micul dejun e abundent…

în abatoare -  jună turmă

să nimiceşti  -  e mai prudent

muzici se-aştern pe eşafod

clătite-n pietre şi catran:

nunta cu tine-i un prohod

clopote bat într-un cazan

poftiţi cu toţii la petreceri

citiţi pe boltă ce e scris:

“Eu  -  Dumnezeul ăstor seceri

declar azi Iadul   -  bar deschis!”

***

PROFILACTICUL IUDA

dragul de Iuda se răsfaţă

intră mereu numai prin faţă :

e balerin prin minţi metise

făcând şpagatul printre vise

pe Crist cel încăpăţânat

în balamuc l-a internat

şi pe apostolii de ieri

i-a angajat infirmieri

dragul de Iuda e mâhnit

că ieri un om l-a ocolit

dar îl va da la-ntors chiar mâine :

din gheară îi va mânca pâine

nu vă feriţi de-al său sărut

luaţi-l ca frate de-mprumut

şi vă va demonstra  - tuşind

cum poţi ucide chiar iubind

***

DECLARAŢIE

aşa-i fu scris unui proscris

să fie cioară-n paradis

şi mai scria în almanah

să cânt cu “oh”  -  să cânt cu “ah”

aşa o modă a ieşit

cine-are suflet  -  e falit

şi dacă te mai şi gândeşti

vei fi vedetă între peşti

cine-i profet şi avocat

c-un os de carte s-a-necat

mai bine hrăniţi cucuvele

şi vindeţi ieftin vorbe rele

închideţi uşa la cavou

faceţi din frig foi şi stilou:

mai bine mort şi declarat

decât un criminal în pat

lansaţi-vă-n vitrine goi

scrieţi memorii de strigoi

lăsaţi să vă hrănească gloata

la zoo  -  cu otrăvi de-a gata

***

CÂND VINE MOARTEA SĂ MĂ IA

când vine moartea să mă ia

ruşine mi-e că n-am ce-i da:

trupul a divorţat de mine

sufletul mi-e răpit la zâne

când vine moartea să mă ia

o simt de parcă-i sora mea :

o-apucă plânsul şi suspină :

“vai  -  oame singur  -  fără vină”

când vine moartea să mă ia

vine  -  dar inima i-e grea…

ce-o să le zică-acolo  -  sus :

din mine  -  câte-ar fire  -  nu-s…

grea slujbă să fii moartea mea :

amuşinezi o urmă rea…

stârv de poet : e-o ironie…

metaforă  -  cel mult  -  să fie

de pus pe flori şi năsălie…

***

BALADA SUFLETELOR MODERNE

suflete schiloade  -  suflete neroade

gras  -  şobolănimea pe toate le roade

mai vedem doar resturi  -  halte pentru viermi

schelete de suflet  -  rut de pachidermi

ieşi din combinaţii  -  dumnezeu  al modei

cărui sicofanţii îi închină ode

nu vreau bani mărunţii  -  vreau un sicomor

sub care-n suspine  -  să învăţ să mor

arlechini de-o noapte  -  măşti de carnaval

dive măsluite   -  staruri de canal

din sânge eroic toţi v-aţi îmbuibat

prin dosuri vă iese şarpe excretat

suflete schiloade  -  suflete neroade

scăpaţi de arhangheli  -  scăpaţi de iscoade

şi-n inima iernii  -  îngheţaţi curat

din abur de aur  -  duraţi un palat

nu-s în lume sfinţii  -  doar om necăjit

cu capul în palme  -  caută negăsit

crede încă-n zâne şi în licurici

sfios  -  pe el urcă roiuri de furnici

omul cu amarul  -  el e vârf de munte

orişicând e gata orişice să-nfrunte

pe el creşte floare şi se lasă flutur

pe el pomii lunii lumina îşi scutur

n-aşteptaţi clienţii  -  vajnici necrofili

luaţi-vă amanţii dintre cei umili

din puţin şi teafăr  -  fără de tocmeli

luaţi agoniseală   -  scăpaţi de-ndoieli

o  -  umanitate fără de uman

nu vrem împărţeală după legi de clan :

lepădat de mamă  -  nu sunt sclav  -  şi sânger

adorm astfel singur  -  întregit de-un înger

***

MOARTEA AEDULUI

curge râu spre moarte  -  luntre fascinantă

între plauri gemeni  -  viaţa mi-o desparte

curge râu spre moarte  -  spre tot mai departe

desluşesc  -  în ape  -  chemări de amantă

cântec trist   -  luntraşul îngână în umbră

sumbră fericire   -  leat cu-al zării mire :

vâsla se opreşte  -  beată de uimire

luna se-ofileşte  -  chipul şi-l adumbră

cântec trist de moarte îngână oceanul

sobor de lumină mă spală de vină :

plutesc către luntre  -  vin de se închină

duhuri menestrele  -  lin alinând vanul

în matca tăcerii   -  curg  -  şiruri  -  eroii :

ei  -  fulgere mute  -  din ape crescute

vin să cerceteze şi să mă strămute

să-mi facă uitate lumile nevoii

Doamne-al adierii  -  preot de suspine

am venit la tine pe spinări de unde

pe plângeri de harfe   -  chemări runigunde :

ştiu de dinainte ce mi se cuvine

prin focul de slovă  -  chip de rugăciune

cer să-ţi fiu aedul   -  ars de Empireu :

tot ce a rostire ţi-a ajuns prea greu

în locul Tău  -  Doamne  -  sunt gata a spune :

părtaş la mărire  -  gura-mi vărsând pară

va mărturisire  -  crestând din ocară

porunca mâniei  -  pentru tot ce-apune

***/

DESCOMPUNERE

trădat de-ai tăi  -  să mori în şanţ

printre ziarele de ieri :

nu-i sclav  cu mai mişelnic lanţ

decât slujbaşul la hingheri

umil şi rău  -  îţi depeni truda

te dedulceşti la dor de Iuda

un veşnic cârtitor sedus

cu şarpele-nfăşat pe fus

zdrăngănitor de sânge-n vis

crezi doar de-ţi dă lumina-n scris :

lăuat în scârnă d-inorog

crezând a fi  -  devii olog

putreziciuni desfătătoare

aşterni sub tine drept odoare  -

nu pântec  -  doar un râgâit

din tine s-a mai fost găsit

***

ANTRACT

regine asudate  -  pârţâind din buze

şleampăte  -  strâmbate

albicios

coroane de tinichea  -  zac pe

parchetul murdar  -  ori boldesc câte-un corn  -  din

coşul de gunoi

în camera aceasta  -  s-au pierdut

la pocher  -  imperii

în pahare  -  berea ieftină

s-a trezit  : trecută prin labirinturi

digestive  -  se cere liberată  -  în

curcubee obosite  -  la

closetul gării

arestarea lui

Dumnezeu  -  penibil birocratic   -  se

amână

***

PARFUMUL DIN PARTEA STÂNGĂ

perciuni marxişti în debara

imperii reci de mucava :

Hristos  -  băiatul de tejghea

se răstignea sau  se-mbăta

interior de zalhana

parfum  trăsnit de mahala :

îţi creşte cazacioc pe burtă

lumina este tot mai scurtă

desfă-ţi auzul în bucăţi

să-ţi crească peste ochi  -  mustăţi

muci şterşi în opere complete

violuri mici  -  cochet-discrete

justiţie de la pachet

gânduri târzii de clarinet

ai vrea să ieşi până-n balcon

şi te trezeşti prins în beton

imnuri din cocini se înalţă

îngerii cu bocanci se-ncalţă

iar Iuda  -  sărutându-şi Omul

pios  -  citea “Decameronul”

tovarăşul din Nazaret

doarme cu capul pe bufet :

chelneri  -  ia treceţi la culcare

nu tot visaţi la sărbătoare

 *

ONTOLOGICĂ

sunt un sărăntoc: n-am

decât câteva stele  -  ograda din spate  -  cu

îngeri   -  şi

deliranţi copaci  -  mai am

Casa Sufletului  -  în care n-a mai intrat

nimeni  -  de mult  -  să şteargă de praf

tablourile

ce pot eu oferi  -  celor ce râvnesc

somptuoase baluri  -  cu

vrăjitoare şi   -  focuri de artificii

imperiale tronuri iluzorii  -  şi  -  strălucitor pe parchete

menuetul Prinţului Negru?

nimic  -  doar tăceri resemnate

umile: nu ştiu decât să-mprospătez

neabătut  -  licărul din Îngheţatul

Pocal  -  sculptat de boala ascunsă-a

Smaraldului

nu sunt zaraf de iubiri: aştept

totdeauna  -  miezul

de zi ori de noapte  -  spre a măsura

cu cât a mai crescut otrava din

Umbră  -  zborul din

Lebădă  -  zeul din

Rouă

***

ROBIN HOOD-UL PAGINII

Am haiducit prin câmpii de primordii

Am jefuit ruşini – mânii şi bârfe

Cuvinte violate şi discordii

Se-oferă-n prag – ca ultimele târfe

Cu chip de prinţ – cu inimă de câine

Am ruinat palatele de vorbe

Lovii cu piatra – când cerşit-au pâine

Şi le-am castrat  trufiile enorme

I-am spovedit cu paloşul pe gâturi

Pe toţi enoriaşii clevetirii

Hermesul troacei se-nfrăţi-ntru râturi

Cu toţi câţi nu mai pot face pe mirii

Aleargă despletitele estetici

Urlând delirul noii evanghelii

Pe toţi ce vinul l-au sfidat – eretici

I-am pus – din bălţi – s-adune mii de-ofelii

Acum – când armiile contra firii

Sfărmate zac – sau târăsc pocăinţă-

Puteţi veni – apostoli ai iubirii

Să daţi aureolei iar fiinţă

Eu voi pleca – atlet al nimicirii

Mă cheamă alte pagini de blesteme

Dar să vă temeţi – sclavi ai sclivisirii:

Voi trece peste moarte – peste semne

Veţi constata doar: cerul nu vă rabdă

Şi cai mâncând jăratic vor răpire

Pe toţi cei spâni la suflet şi la faptă –

Şi-i vor izbi – din cer – pe mări de lire

Va fi o noapte-atoateînvieriii:

S-or smulge-n flăcări munţii de gunoaie-

Voi fi un oarecare duh al primăverii –

De bucurie – mă voi face ploaie

***

ULTIMUL CÂNTEC AL LUI VILLON

Sărac precum Villon – rămân tot gureş

Împart cu dărnicie – zdravăn – coate

În carnavalul crud – şi luat de iureş

Mă iau la harţă cu-mpăraţi şi gloate

Pe-al morţii ştreang îl onorez cu tifle

Şi-aduc în pieţi o nouă terezie

Pe care să măsor iubiri – nu chifle

Să-i dibuiesc pe popi de erezie

Nu veţi scăpa în veci de veci de mine

Sub zdrenţele enorme – SPADA scapăr

Cu care VORBA v-o retez spre BINE –

Burta v-o-nţep – de RĂU ca să vă apăr

Din han în han – hoinar – v-arăt minunea

Ce-a fost cândva la  Cana Galileii:

Poşirca o prefac în sângerare

Sub ţestul broaştei – asmuţesc toţi leii

Vă par la toţi nebun şi hahaleră

Dar nu vedeţi hârjoana mea cu moartea:

Când toţi trădează – eu sunt cel ce speră

Când toţi vă-ncăieraţi – îmi dărui partea

Şi dacă peste ani – un oarecine

Găsi-va-mi hârca şi va vrea s-o-nfrunte

Eu – dezgropatul din atâtea vine

Şterge-i-voi lui gând rău şi fapte crunte

Căci versul meu e muzică la îngeri

Şi ce-a fost rană – e acum lumină

Adus-am rost în rai cu-a mele frângeri

Căci şi Hristos pe stihul meu suspină

Când se frământă la liman să tragă

Pe răsfiratu-ADAM  din lumea-ntreagă

***

XLVII-Sărmane Pierre Gringoire – privighetoare -

Te înveleşti cu foame – bând din soare…

Vezi stele licărind prin buzunare,

Rege al vânturilor schimbătoare…

Prânz – viaţă – neguţat-ai pe-un Poem!

Din rime-ţi faci oştire şi harem -

Te-ai sumeţit spre-ureche de tiran

Cu vuietul durerii unui Neam!

Sărmane Pierre Gringoire – tu eşti Profetul

Trufii spărgând şi călărind pe vise…

Faci semne din văzduh – căci eşti Poetul!

În noua-ţi lume – legăminte scrise

Cu fulger în cerneluri  - strângi mereu -

Demn – harnic secretar Lui Dumnezeu!

***

XLIX-Risipitor de versuri şi parale,

Proptindu-mi snaga în femei şi-n Danii -

Prefac fântâni – tot ce au fost haznale,

Sunt rege şi scoicar – după păţanii

Magistru sunt – şi tras-am doar ponoase

Trăit-am după fire şi delire -

Tot spânzurat – de liră şi de oase -

Sfruntat am implorat – când mort – când Mire…

Villon e Cerşetor tot cât e Zeu,

Dar în genunchi doar Lui Hristos i-am stat !

…Gâtul văzu cât fundul mi-e de greu

Şi-atunci din umeri aripi s-au crestat…

Toţi gură-cască zic că-s derbedeu –

Doar eu şi Domnul ştim cât am costat…

***

L-Hoinar prin codri, şanţuri şi palate -

Hărţuitor prin crâşme şi cuvinte -

Şişu-am vârât în rime desfrânate,

Ca şi-n preacuvioase popeşti vintre…

Am dat pe gât balade din bărdace,

Până iscat-am ghiers de ciocârlie -

Smerit şi ţanţoş – deocheat…ptiu drace! -

…Că Franţa-ntreagă cântă – făr' să ştie…

Femeilor le-am dat ce le lipseşte,

Iar lumii – ceea ce abia-o să vie…

Iubeţ – scoicar şi derbedeu – nu peşte!

Diatele-mi sunt enciclopedie

Şi cine vrea să-mi ştie viaţa pân' la os -

Cu mine vină-n Ceruri – la Hristos …

***

DON JUAN DE STYX

trubaduresca moarte-mi toarnă în urechi

veninuri noi şi rare - bârfe vechi

şi semne-mi face să păşesc prin ierburi

să fac înrourate băi de herburi

şi sora moarte mâna îmi sărută

precum smeritul Iuda pe Hristos

căci mă va vinde scump şi merituos

la nori - la păsări - neguri şi cucută

cât de râvnit voi fi de seve şi metale

cât eros nevricos îi va costa pe gnomi

cât se vor gelozi şi silfii gentilomi

şi zânele cât se vor dedulci la jale

când mă voi arăta - Don Juan de Styx

în giulgiul violet pe post de frac

şi voi semna cu sângele din pix

dovezi că nu mă fraiereşte-un drac

***

                                       Adrian Botez